taboola

Toamna tradițiilor - pregătirea băuturilor specifice românești

Pregătirea băuturilor specifice românești 01.10.2024

Spiritul întreprinzător al românilor poate fi observat cu ușurință în toate ramurile de activitate, iar agricultura este cu siguranță una dintre cele care ocupă un loc de seamă, dacă ne gândim la materia primă care este folosită aproape la capacitate maximă. De exemplu, când vine vorba de culegerea roadelor, mai precis a fructelor, cele care nu mai pot fi consumate în forma actuală, sunt folosite pentru compoturi și sucuri naturale, gemuri și dulcețuri aromate. Totodată, pregătirea băuturilor specifice românești este una dintre tradițiile țării noastre și totodată o practică ce se transmite mai departe din generație în generație, de la o recoltă la alta, în toate regiunile și pentru toate soiurile.

Gustul fructelor de toamnă se poate regăsi cu ușurință și în restul anului, în podgorii și pivnițe, ele fiind prelucrate din fructe coapte și transformate în băuturi alcoolice tradiționale, mai slabe sau mai înțepătoare.

Pregătirea băuturilor specifice românești. De la tradiție la competiție

Pe lângă preparatele tradiționale cu care ne mândrim la fiecare masă de familie sau când un oaspete din străinătate ne calcă pragul, aproape în fiecare gospodărie din țara noastră găsim cel puțin o sticlă de băutură făcută în casă, fie că este vin, țuică sau un lichior fructat.

În România, întregul proces de pregătire a băuturii este un bun prilej de a ne arăta priceperea, măsura meticulozitatea și, la fel de mult, reprezintă un eveniment de socializare în sine. Mai mult, devine o adevărată competiție între vecini, care adesea își dau cu părerea despre producție, aromă, tărie și culoare, precum și ce anume poate fi îmbunătățit în rețeta de anul următor.

Rețete de sezon. Ce băuturi pregătim toamna

În orice colț al țării, anotimpul toamna coincide cu culegerea roadelor de peste an. În același timp, impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii și, implicit asupra producției, este din ce în ce mai vizibil cu ochiul liber și se resimte profund în buzunarul fiecărui agricultor.

Pe lângă cerealele rezultate din munca la câmp și legumele pe care le cultivăm și procurăm din propria grădină pentru a consuma alimente sănătoase, pe cât posibil, fructele din livadă sunt o altă sursă importantă de vitamine și minerale. Din fructele culese, o parte le consumăm în formă brută, pe altele mai coapte în dulcețuri și compoturi, iar pe cele foarte coapte sau care au fost deja vătămate le putem transforma cu ușurință în băuturi alcoolice.

Cu cât livada este mai întinsă și producția mai bogată, cu atât pregătirea băuturilor specifice românești devine mai rapid o activitate de comercializare, oferind astfel o paletă diversă de arome și tării pentru degustători și consumatori de alcool: vin, țuică, horincă, palincă, afinată, caisată, cireșată, vișinată, zmeurată.

Există două tipuri de alcool, cele care sunt fermentate și cele care sunt fermentate și apoi distilate. „Fermentat” înseamnă că drojdia a fost adăugată lângă fructe și a transformat unele dintre zaharuri în alcool. Băuturile care sunt (doar) fermentate sunt vinul și berea. Țuica și derivatele sale, uneori și lichiorurile (dar nu este o regulă) intră în categoria celor „distilate”. Distilarea lor este necesară pentru că multe fructe sunt stricate sau putrede, iar din combinația cu alcool nu iese un rezultat fericit sau o băutură care poate fi consumată. Cel mai obișnuit proces de distilare este încălzirea lichidului și apoi captarea vaporilor de alcool într-un tub (de obicei) de cupru, care apoi se scurge într-un recipient.

Țuica, pălinca, horinca și rachiul românesc

Cel mai comun fruct folosit pentru prepararea acestor băuturi este pruna. Pe scurt, țuica se face prin fermentarea și distilarea prunelor. Se estimează că peste 75% din toate prunele recoltate în țara noastră sunt folosite pentru a face țuică.

Pălinca este pur și simplu un termen pe care oamenii îl folosesc pentru a se referi la țuica ce a fost distilată a doua (sau a treia) oară, ceea ce înseamnă că este mult mai puternică și are un volum mai mare de alcool. Pălinca este cel mai adesea consumată în nord-vestul țării noastre. În Maramureș, corespondentul pălincii este horinca și este tot țuică dublu distilată.

În schimb, rachiul este un tip de țuică care se face dintr-un fruct diferit de prune (de obicei pere).

Afinată, caisată, cireșată, vișinată, zmeurată. Lichioruri românești

Tot în categoria băuturilor preparate manual, lichiorurile în România înseamnă de obicei un amestec de țuică, alături de fructe și zahăr și lăsarea lor la macerat pentru o perioadă de timp. În funcție de tipul de fruct, rezultatul final se va numi afinată, caisată, cireșată, vișinată, zmeurată. De obicei, conține mai puțin alcool și este consumat mai mult de femei decât de bărbați.

Vinul românesc

România se bucură de numeroase regiuni viticole și ar fi fost o pierdere reală dacă nu am fi profitat de diversitatea soiurilor de struguri și de „transformarea” lor vin în buchete de vin alb, roșu sau rose.

Procesul de vinificație constă în zdrobirea și presarea strugurilor pentru extragerea sucului, când se obține și mustul. Mai departe, în timpul fermentării, sucul se transformă în vin. Băutura este ulterior transferată în butoaie și, așa cum știm cu toții, cu cât vinul este mai vechi, cu atât este mai gustos. 

Pentru că vinificația este un sentiment de mândrie națională, se cuvine să menționăm cele opt regiuni viticole ale României:

  • Podișul Transilvaniei;
  • Dealurile Moldovei;
  • Dealurile Munteniei și Olteniei;
  • Dealurile Banatului;
  • Colinele Dobrogei;
  • Dealurile Crișanei și Maramureșului;
  • Terasele Dunării;
  • Nisipurile din sudul țării.

Cum depozităm și păstrăm optim băuturile de toamnă pregătite în casă?

Pentru a ne bucura cât mai mult timp de băuturi aromate, de bună calitate și pe măsura efortului depus în pregătirea lor, este important să ținem cont la fel de bine și de modalitatea în care le depozităm. Iată ce trebuie să urmărești:

  • îmbuteliază-le în recipientele corespunzătoare, de sticlă sau inox, nicidecum în plastic (pentru țuică, palincă și lichioruri îți recomandăm sticle de 500 ml, deschise la culoare, în timp ce pentru vin - sticle de 750 ml, închise la culoare pentru vinul roșu, respectiv transparente pentru cel alb);
  • păstrează-le la o temperatură și umiditate optime - dacă este prea cald, vinul începe să fermenteze, iar băuturile mai tari își pod pierde din tărie. Astfel, optim este să le asiguri o temperatură de 12-15°C și un nivel de umiditate situat între 50 și 80%;
  • ține-le departe de lumina soarelui - pe lângă evaporarea alcoolului, lumina poate dăuna și prin schimbarea texturii, compoziției și aspectului băuturii. Tocmai de aceea, păstrarea lor în beciuri și crame sunt cele mai întâlnite practici din cele mai vechi timpuri în gospodării;
  • depozitează-le în poziție corectă - dacă în cazul tăriilor este de preferat ca acestea să fie strict în poziție verticală, pentru a nu intra în contact cu dopul, când vine vorba de vinuri, acestea pot fi depozitate și înclinat sau orizontal. 

Înainte de a păși printre ritualuri și tradiții, rețete și variații, semnificații și obiceiuri ale băuturilor de toamnă din cultura românească chiar la noi acasă, nu putem să nu amintim și băuturile cu condimente (țuica fiartă, vinul fiert) care ne încălzesc în preajma sărbătorilor de iarnă, precum și pe cele fermentate (berea, cidrul românesc) ce ne răcoresc în zilele toride de vară.

Oricât de diversă și de bogată ar fi producția ta și oricare ar fi regiunea din care provii și soiurile pe care le cultivi, este esențial să te bucuri de roadele din livadă la capacitate maximă și la adevărata lor valoare. Sperăm că sfaturile noastre ți-au venit în ajutor astfel încât să le fructifici optim, inclusiv atunci când nu mai pot fi consumate ca atare. 

Prin urmare, în sezonul de toamnă adoptă cu încredere pregătirea băuturilor specifice românești ca alternativă la transformarea fructelor în compoturi, gemuri și dulcețuri. Noi, cei de la Tarfin România, suntem aici să te sprijinim încă din faza de pregătire a terenului pentru sezonul agricol, cu inputuri și utilaje agricole. Construim comunități de fermieri și agricultori bine informate, care cresc de la an la an, asemenea producției tale.

share

Stiri Similare

Recoltarea dovlecilor
01.10.2024
Recoltarea dovlecilor

Află tot ce ai nevoie să știi despre recoltarea cu succes a culturii de dovleac. Ghid complet.

Continuă să citești
Alegerea celor mai bune erbicide de porumb: Un ghid pentru opțiunile de top
03.03.2024
Alegerea celor mai bune erbicide de porumb: Un ghid pentru opțiunile de top

Explorați ghidul nostru cuprinzător despre selectarea celor mai eficiente erbicide pentru porumb. Faceți alegeri informate cu informații despre cele mai importante opțiuni disponibile.

Continuă să citești
Ce este agricultura de precizie? De ce este importantă?
26.02.2024
Ce este agricultura de precizie? De ce este importantă?

Viitorul agriculturii are la bază agricultura de precizie. Aflați mai multe despre aceasta și ce beneficii are.

Continuă să citești