Se spune că toamna se numără roadele pământului, însă, pentru a ne bucura de o recoltă cu adevărat bogată, pe măsura muncii noastre, este nevoie să ținem cont de mai mulți factori. Condițiile meteorologice și proprietățile solului nu le putem controla, însă ne putem adapta constant la ele. Pentru ce stă în puterea noastră de decizie, este important să ne documentăm temeinic asupra întregului proces de semănare, îngrijire și recoltare, dar și de rotație a culturilor. Totodată, producția este direct influențată de o serie de pași precedenți, precum alegerea, depozitarea și conservarea semințelor, despre care vom povesti mai pe larg în rândurile următoare.
Fie că vorbim de solar, seră sau de câmp, semănatul sau însămânțatul reprezintă etapa incipientă de dezvoltare a culturilor, respectiv cea care dictează sau asigură un rod bun. Firește că sunt mai multe variabile pe care trebuie să le luăm în calcul, calitatea lotului de sămânță nefiind o caracteristică definitorie, așa cum mulți dintre noi înclinăm să credem. Așadar, este esențial să avem în vedere unde și în ce condiții se păstrează sămânța tradițională, pentru cât timp, cum pot fi ele controlate sau care sunt cele mai frecvente probleme întâmpinate în depozitarea lor și cum anume pot fi ele remediate.
Unde se păstrează semințele forestiere?
Unele semințe se seamănă după ce a trecut un interval suficient de mare din momentul colectării lor. În acest timp, este necesar ca păstrarea semințelor forestiere să fie realizată în condiții optime de lumină, temperatură și spațiu efectiv destinat depozitării și conservării semințelor. Aceste procese nu doar că sunt niște practici durabile, dar îți asigură și o continuitate în dezvoltarea culturilor. La fel de important este să avem grijă și de conservarea cartofilor de sămânță, mai exact de tuberculii pentru propagarea vegetativă.
Iată care sunt, de regulă, spațiile cele mai potrivite pentru păstrarea semințelor:
- depozite sau magazii special gândite pentru delimitarea lor în diferite recipiente precum borcane, lădițe, saci de carton sau butoaie;
- orice fel de cameră întunecoasă și bine aerisită în care se găsesc rafturi și recipiente pe care pot fi marcate detalii privind loturile de semințe.
Indiferent dacă ai deja un spațiu amenajat în acest sens sau reușești să improvizezi unul, este foarte util să listezi toate aceste informații distinctive pe fiecare vas destinat păstrării semințelor:
- Specia;
- Calitatea;
- Cantitatea lotului de sămânță;
- Data depozitării;
- Proveniența lor.
Calitatea lotului de sămânță
Lotul de sămânță înseamnă gradul de calitate al unei cantități date, ce poate fi identificat cu ușurință în urma unei analize. Omogenitatea și mărimea sunt cele mai sugestive caracteristici care ajută la eliberarea certificatului de calitate. Calitatea lotului de sămânță este data de mai mulți indici, cum sunt:
- culoarea;
- dimensiunea;
- germinația tehnică;
- germinația absolută;
- mirosul;
- umiditatea.
Prin buletinul de analiză pot fi evitate comercializarea și însămânțarea unor semințe slab calitative, iar în același timp sunt eliminate eventuale riscuri în agricultură și, implicit, în producție.
Potențialul agricol al țării noastre este foarte vast și variat, însă nu putem ignora marile probleme ale agriculturii în România de care sunt sunt direct responsabile și calitatea semințelor.
Germinația tehnică
Germinația semințelor este procesul prin care se formează noi plante, cu ajutorul resurselor nutritive pe care sămânța le atrage în ea. La rândul ei, germinația poate fi de mai multe tipuri.
De exemplu, germinația tehnică se referă la procentul de semințe germinate din întreaga cantitate de semințe care au fost supuse germinării. Dintre acestea, sunt luate în calcul doar semințele care au fost puse la germinat în condiții optime pentru încolțire.
Germinația absolută
În schimb, germinația absolută reprezintă procentul de semințe încolțite dintr-o anumită cantitate de semințe (pline) care au fost puse la germinat. Așa cum se întâmplă și în cazul germinației tehnice, și când vorbim de germinația absolută, se iau în calcul tot aceleași semințe, care au fost puse la germinat într-un cadru optim pentru încolțire.
În ce condiții se păstrează semințele?
Pentru a-și păstra calitatea, depozitarea și conservarea semințelor a arborilor și arbuștilor trebuie să se facă întotdeauna în cunoștință de cauză. Astfel, în funcție de specie, este bine să reținem că toate semințele au nevoie să fie ferite de boli, insecte sau rozătoare, ele neavând puterea de a se proteja singure. Iată câteva exemple de păstrare a semințelor:
- alunele, castanele și ghindele au nevoie de umiditate ridicată, în lăzi din lemn, intercalate printre straturi de nisip;
- rășinoasele se păstrează la un grad ridicat de umiditate, în camere cu temperaturi de până la -10°C;
- sâmburoasele pot fi păstrate în butoaie sau lăzi de lemn, tot la temperaturi scăzute, însă nu sunt la fel de pretențioase precum nuciferele sau rășinoasele.
Cât timp se păstrează semințele forestiere?
Deseori ne întrebăm și care este perioada recomandată pentru păstrarea semințelor. Aceasta poate varia de la 4-12 luni până la câțiva ani. Însă, pentru a obține un răspuns relevant pentru fiecare categorie de semințe, cel mai indicat este să cerem părerea personalului calificat avizat, din unitățile de cercetare de profil.
Controlul semințelor depozitate
Controlul permanent în depozite este un pas vital pentru a putea păstra în bune condiții toate semințele. Este de la sine înțeles, însă, că nu pot fi păstrate în totalitate la același nivel de calitate. Unele probleme pot apărea chiar și atunci când avem grijă cu strictețe de spațiile de depozitare.
Cele mai frecvente probleme în depozitele de semințe
Indiferent de ce situații se întâlnesc în magazii (condiții de păstrare, starea de sănătate, nevoi și măsuri de remediere), ele trebuie consemnate într-un registru de persoanele responsabile. Cele mai frecvente probleme în depozitele de semințe sunt:
- apariția bolilor fungice (dacă semințele nu au fost zvântate foarte bine);
- prezența insectelor sau a rozătoarelor care pot ataca cel mai ușor semințele;
- diminuarea sau chiar pierderea posibilității de a germina (dacă semințele nu sunt depozitate în condiții optime sau pe perioade prea lungi de timp).
Exemple de măsuri de remediere
Din păcate, nu putem deține în permanență controlul asupra spațiilor de depozitare a semințelor. Prin urmare, putem întâmpina atât probleme legate de mirosul de mucegai, cât și semne care ne arată că rozătoarele și-au făcut simțită prezența în magazie. Măsurile de remediere diferă în funcție de factorul perturbator:
- prezența rozătoarelor poate fi împiedicată prin pregătirea unor capcane sau a unor otrăvuri, dar și prin ermetizarea spațiului de acces în depozit;
- mirosul de mucegai poate fi înlăturat prin rearanjarea semințelor (împrăștiere), precum și zvântarea lor. În plus, este recomandată administrarea unor substanțe pentru combaterea ciupercilor (fungicide).
Cunoașterea condițiilor de mediu din zona în care locuim și capacitatea de a ne adapta constant la schimbările climatice aflate în declin sunt la fel de importante precum distingerea celor mai potrivite semințe pe care ne dorim să le sădim. Astfel, suntem direct responsabili nu doar pentru împărțirea pe soiuri și categorii, dar și pentru înțelegerea caracteristicilor de bază pe care semințele ar trebui să le îndeplinească pentru păstrare (depozitarea și conservarea semințelor), dar și ce putem face concret pentru a remedia eventuale pierderi din gospodării.
Cu ajutorul Tarfin România poți obține inputurile agricole de care ai nevoie pentru a te bucura de roadele culturilor tale, indiferent de ce îți dorești să cultivi pe terenurile tale.
