Mai întâi apare floarea, ca o steluță albă în plină primăvară. După care vine fructul, verde crud în vârf de vară. Apoi și bobul de cafea, ușor, mediu sau intens prăjit, în orice anotimp.
O mare parte din populația planetei consideră cafeaua drept chintesența vieții. Restul oamenilor o cultivă. Asta explică și de ce al doilea cel mai vândut produs din lume după petrol este cafeaua. Dacă ne raportăm la România, culturile de cafea nu sunt nici pe departe la fel de des întâlnite și ușor de plantat precum grâul, porumbul, floarea-soarelui, cartofii sau merele. Ba dimpotrivă, am putea spune. Fiind o practică adoptată mult mai recent la noi, oricine își dorește să se bucure de ea ca plantă de apartament, trebuie să știe precis cum se cultivă arborele de cafea și ce sfaturi de îngrijire sunt recomandate pentru o dezvoltare armonioasă.
Venim în sprijinul tuturor amatorilor cultivatori de cafea și vom puncta, rând pe rând, ce specii și varietăți de cafea există, care sunt condițiile de mediu optime pentru a oferi roade, dar și cu sfaturi esențiale de îngrijire privind asigurarea nevoilor de bază (udare, tip de sol, fertilizare, lumină, temperatură și umiditate). Bolile și dăunătorile nu ocolesc nici arborele de cafea, motiv pentru care este important să cunoaștem modalitățile de prevenție, dar și de tratament, pentru a nu compromite munca și, după caz, întreaga producție.
Arborele de cafea - specii și varietăți
Din seria bunurilor de larg consum, cafeaua se găsește sub atât de multe forme, specii și varietăți, precum și într-o gamă extinsă de produse finite, încât ar fi nedrept să spunem că nu există deja suficientă cât pentru toate gusturile.
Dintre cele peste 6000 de specii, pe puțin 25 de soiuri principale și circa 60 de varietăți de arbori, ne vom opri asupra unora dintre cele mai cunoscute de publicul larg și în special de băutorii de cafea.
Așadar, iată care sunt cele mai întâlnite în funcție de specie:
- Cafeaua arabica (Coffea Arabica). Spre deosebire de alte specii, are un grad mai scăzut de cofeină, de aproximativ 0,8-1,4% și un gust mai fin și mai dulce;
- Cafeaua robusta (Coffea Canephora). Are un conținut mai ridicat de cofeină, de circa 2-2,7% și oferă un gust mai intens și mai amar;
- Cafeaua liberica (Coffea Liberica). Ocupă o poziție intermediară între arabica și liberica, având un conținut de cofeină în jur de 1,5-2,7% și un gust neutru, nici prea dulce, nici foarte amar;
Prima pe listă, cafeaua arabica, este cel mai des servită în HoReCa, așa că ne vom rezuma la cele mai des folosite soiuri ale acestei specii:
- Typica se deosebește prin cele mai mari și mai scumpe boabe de cafea din lume;
- Bourbon se remarcă printr-o aromă intensă și boabe de dimensiune medie;
- Hibrid de Bourbon & Typica este unul din soiurile cel mai bine vândute;
- Hibrid de Timor rezultă dintr-un mix între cafeaua arabica și cea robusta;
- Soiurile originale de cafea din Etiopia conțin varietăți de soiuri sălbatice, indigene.
Arborele de cafea - condiții de mediu
În continuare, ne îndreptăm atenția asupra condițiilor de mediu pe care este necesar să i le asigurăm unui arbore de cafea, un set de reguli nu atât de riguroase, dar importante pentru acest tip de plantă.
Fiind atât de des întâlnită în florării și în magazine de bricolaj pentru casă și grădină, am putea să intuim destul de ușor că nu este o plantă atât de pretențioasă precum pare. De cele mai multe ori o primim ca atare, sub forma unei plante sau a unui arbust, care a germinat din boabele de cafea crude. De îndată ce le primim, este bine să le și separăm în mai multe ghivece cu diametrul de 10 cm. În fiecare ghiveci pot rămâne maxim 2-3 plante.
De la un an la altul, pe măsură ce ele cresc, vor fi transferate primăvara, când înfloresc, în ghivece din ce în ce mai mari, dar treptat, de 12 cm și ulterior de 15 cm. Odată ce planta împlinește vârsta de 5-6 ani, putem stimula creșterea lateral a ei prin tunderea vârfului. Să nu facem însă greșeala de a tunde lăstari prea mici, de 2-3 ani, pentru ca arbustul să nu rămână fără flori și, implicit, fructe.
Acum că am lămurit cum se cultivă arborele de cafea, vom continua cu sfaturile de îngrijire pentru ca planta să se simtă „ca la ea acasă”. Sau cel puțin să se apropie cât mai mult de acele condiții.
Arborele de cafea - sfaturi de îngrijire
Din Etiopia în peninsula Arabică și apoi în întreaga lume, cafeaua a ajuns, negreșit, și în Europa și pe teritoriul țării noastre, unde am primit-o cu brațele larg deschise. Unii dintre noi atât de entuziasmați încât ne dorim să îi facem loc plantei de cafea și în propria casă. Iată cum trebuie să ne comportăm cu ea, prin ce modalități o putem îngriji și ce condiții trebuie să îi asigurăm:
- Udare
Din primăvară, mai exact din luna aprilie și până spre toamnă, în intervalul de maximă vegetație al plantei, este nevoie ca solul să fie ușor umed în permanență. În același timp, nu este indicat nici să înecăm planta. În timpul iernii, pământul poate fi lăsat să se usuce mai bine între udări, arborele de cafea intrând într-o perioadă de hibernare. În privința apei folosită pentru udare, ea nu trebuie să fie calcaroasă și, de preferat, la temperatura camerei.
- Sol
Pentru a menține starea de sănătate a arborelui pe o perioadă îndelungată, se folosește un substrat cu pH acid, care să fie destul de bogat în nutrienți. De asemenea, pentru o înrădăcinare mai bună a plantei, se recomandă un amestec cu perlit horticol, care favorizează și drenajul apei în sol.
- Fertilizare
Ca orice plantă, și arborele de cafea are nevoie de fertilizare. Fiind o mare consumatoare de nutrienți, are nevoie chiar de o fertilizare accentuată. Pentru că ele dau roade, îngrășămintele pe bază de compost sunt tot mai des folosite la plantările din grădină. În schimb, cele mai comune îngrășăminte pentru arborele de cafea sunt aceleași care sunt folosite și pentru citrice. De regulă, cele care au în compoziție azot, calciu, fier, fosfor, magneziu și potasiu sunt varianta cea mai potrivită și în cazul de față;
- Lumină
Când vorbim de lumina necesară pentru a putea trăi cât mai mult cu un efort minim din partea noastră, planta trebuie așezată într-un loc foarte luminos, lângă o fereastră cu expunere vestică sau estică. Începând cu luna mai, poate sta chiar și afară, însă nu întotdeauna sub razele puternice ale soarelui. De preferat ar fi lângă un perete, pentru ca soarele să o vadă dimineața, la răsărit sau seara, la apus.
- Temperatură și umiditate
Pentru arborele de cafea, o temperatură ridicată este exact ce are nevoie pentru o creștere optimă. În schimb, pe perioada sezonului rece, este bine ca în locul în care este ținută, temperatura să nu scadă sub 12 °C.
Dacă nu i se poate asigura și un grad minim de umiditate, cel mai simplu este să fie pulverizată cu apă aproape zilnic. E drept că timpul nu este atât de permisiv cu toți, astfel că, dacă nu poți avea grijă de plantă în fiecare zi, poți așeza ghiveciul pe o tavă cu pietriș umed. Prin evaporare, arborele de cafea va primi umiditatea de care are nevoie.
Arborele de cafea - boli și dăunători
Întreținerea unei plante de cafea nu presupune atâta strictețe pe cât ne-am fi imaginat. Cu toate acestea, însă, bolile își fac simțită prezența atunci când ne așteptăm mai puțin. De aceea, este important să fim precauți și cu un pas înaintea dăunătorilor. Bolile și dăunătorile apar mai ales vara, când temperaturile extreme din țara noastră pot atinge valori asemănătoare cu cele normale din Africa sau Asia.
Cel mai des întâlniți dăunători în cazul arborelui de cafea sunt:
- Acarienii;
- Păianjenii roșii;
- Coșeniile;
- Păduchii (lânoși).
Iată care sunt și bolile comune cu care se confruntă planta de cafea:
- Frunzele deformate și lipicioase indică prezența afidelor – aceste semne se pot ameliora prin aplicarea uleiurilor horticole;
- Petele galbene de pe suprafața frunzelor, cunoscute și sub denumirea de „rugina frunzelor” pot fi soluționate cu ajutorul fungicidelor ecologice. Frunzele vătămate se îndepărtează;
- Rădăcinile umflate și dezvoltarea mai puțin zveltă sau uniformă anunță prezența nematodelor. Ele pot fi eliminate prin folosirea tipului de sol prielnic dezvoltării arborelui de cafea, respectiv unul acid și bogat în nutrienți. O altă tehnică întâlnită mai ales în cadrul agriculturii regenerative, care poate fi replicată și pentru planta de cafea, este rotația culturilor.
Prevenția bolilor și a dăunătorilor se poate face prin verificarea constantă a plantelor, utilizarea tratamentelor ecologice și, nu în ultimul rând, prin igienizare – curățarea frunzelor și păstrarea pământului din ghiveci cât mai curat. Folosirea tratamentelor ecologice, în detrimentul pesticidelor, este o inițiativă salvatoare adoptată și pentru culturile mai extinse prin ceea ce denumim, la nivel macro, agricultură organică.
Bucuria pe care i-o poate aduce unui agricultor experimentat culesul de fructe și legume din propria grădină, seră sau livadă poate fi direct proporțional cu satisfacția pe care i-o aduce unui băutor de cafea recolta de boabe din propriul arbore. Diferența este că de fructele de cafea te bucuri după abia 4-5 ani, spre deosebire de 2-3 ani, cât durează în cazul pomilor fructiferi sau doar 1 an, dacă ne gândim la răsadurile de legume plantate corespunzător. Un lucru, însă, e cert: chiar merită așteptarea! De aceea, sperăm că te-ai înhămat cu suficientă răbdare și pentru plantele de interior și ești pregătit să cultivi arborele de cafea, ținând cont pe întreg procesul și de sfaturile de îngrijire împărtășite anterior.
