Cum se pregătește compostul

În contextul preocupărilor în creștere față de impactul activităților agricole asupra mediului și sustenabilitate, practicile ecologice precum compostarea au devenit un punct principal în tranziția către un stil de viață și practici agricole prietenoase cu mediul. Compostul, modalitatea de transforma resturile organice în îngrășământ, reprezintă o metodă facilă de gestionare a deșeurilor și obținerea unui îngrășământ bogat în nutrienți. În acest articol explorăm importanța compostului și modalitățile în care acesta poate fi pregătit, pentru a contribui la sănătatea ecosistemelor agricole.

Cum se pregătește compostul?

Compostul reprezintă un îngrășământ organic, realizat în urma procesului natural de descompunere a materialelor organice. Astfel, elemente precum deșeurile organice, resturile din bucătărie, frunzele sau iarba sunt transformate într-un îngrășământ natural, bogat în substanțe nutritive. Acesta reprezintă o alternativă ecologică la îngrășămintele chimice, fiind utilizat în agricultura organică și contribuind la menținerea unui echilibru în ecosistemele solului.

Compostarea reprezintă un proces natural prin care materialele organice sunt descompuse de fungi, bacterii sau alte organisme, producând căldură și distrugând microorganismele dăunătoare. Compostul matur se recunoaște după culoarea închisă, textura sfărâmicioasă și mirosul specific de pământ.

Cum să faci compost pentru agricultură?

Compostul poate fi realizat prin metode multiple, în funcție de utilitate. Cei care efectuează acest proces pentru producție proprie pot utiliza materiale precum:

Resturi de fructe și legume;
Zaț de cafea;
Frunze uscate;
Coji de ouă;
Iarbă tăiată;
Bucăți de ziare.

Compostul poate fi realizat în recipiente de dimensiuni mici și medii, contribuind astfel la reducerea deșeurilor și încurajând procesul de creștere a alimentelor organice pentru consum.

În cazul fermelor, compostul este o variantă de îngrășământ sustenabilă, contribuind la gestionarea eficientă a deșeurilor și promovând agricultura organică. Astfel, compostul poate fi realizat cu ușurință din gunoiul animal și vegetal, și împrăștiat prin intermediul utilajelor specifice. Acest proces implică:

Alegerea spațiului pentru compostat

acest proces trebuie să fie realizat într-o zonă îndepărtată de apă, bine drenată. Zonele ideale au o pantă de aproximativ 4% și sunt îngrădite cu beton sau sol cu pietriș.

Depunerea deșeurilor

Deșeurile trebuie depuse în zona aleasă anterior, urmând să treacă printr-un proces de fermentare și descompunere până se atinge o temperatură de 40 grade Celsius în aproximativ 2 zile. De-a lungul acestui proces, monitorizarea umezelii și a temperaturii este necesară pentru a asigura un proces corect de obținere a compostului.

Incorporarea aerului

Amestecarea compostului este necesară pentru a asigura o compoziție omogenă, dar și pentru a asigura pătrunderea aerului necesar pentru promovarea procesului de fermentare.

Întărirea compostului

După finalizarea procesului de descompunere, este necesar ca materialul rezultat să fie depozitat optim pentru a parcurge un proces de întărire și maturizare. Aplicarea compostului proaspăt poate avea efecte adverse asupra producției.

De ce este important să ai compost?

Compostul poate avea diferite utilizări, de la amendament de sol, până la mulci. Acesta are beneficii multiple, promovând un ecosistem al solului sănătos, restaurând nutrienții solului și reducând utilizarea fertilizatorilor sintetici. Alte beneficii includ:

Reducerea eroziunii solului;
Promovarea sechestrării carbonului în sol;
Creșterea rezilienței în fața schimbărilor climatice;
Atragerea organismelor benefice în sol pentru restaurarea ecosistemelor naturale;
Îmbunătățirea structurii solului;
Retenția apei și nutrienților în sol.

Pentru ce se folosește compostul?

Compostul are o serie largă de utilizări, fiind un element important în grădinărit, agricultură și gestionarea deșeurilor. Principalele utilizări ale compostului sunt:

Amendament al solului: acesta facilitează drenajul și retenția apei în sol, fiind util pentru solurile nisipoase sau argiloase.
Mulci: utilizat pentru a sprijini crearea unui mediu propice dezvoltării plantelor, fiind o alternativă ecologică pentru tratamentele chimice.
Îngrășământ: furnizează nutrienții necesari dezvoltării plantelor, precum azot, potasiu și fosfor, contribuind la dezvoltarea sănătoasă.
Îmbunătățirea solurilor sărace în nutrienți: compostul are proprietatea de a oferi solurilor capacitatea de a susține dezvoltarea sănătoasă a plantelor, oferindu-i fertilitate.
Producerea biogazului: biogazul este o resursă energetică reutilizabilă, valoroasă pentru promovarea reducerii utilizării resurselor consumabile.

Cum să faci o ladă de compost?

Pregătirea compostului într-o ladă este potrivită pentru cei care doresc să utilizeze acest material pentru grădinărit, ușor de realizat printr-o serie de pași specifici:

Alegerea recipientului: compostul poate fi pregătit într-o ladă sau coș de gunoi.
Pregătirea recipientului: indiferent de recipientul ales, este nevoie de pregătirea acestuia prin efectuarea unor găuri de aerisire de-a lungul acestuia, la distanță de aproximativ 8 centimetri.
Curățarea recipientului: este necesară curățarea integrală a recipientului pentru a asigura că nu există resturi de plastic care să afecteze procesul de fermentare.
Adăugarea materialelor organice: resturile din bucătărie, frunzele sau alte materiale organice pot fi adăugate în recipient.
Udarea periodică: de-a lungul întregului proces, este necesară udarea periodică a materialului pentru a menține un nivel optim de umezeală.
Monitorizarea temperaturii: temperatura materialului trebuie să se situeze între 30 și 70 de grade Celsius.
Amestecarea compostului: pentru a asigura un nivel optim de oxigen.
Finalizarea procesului: are loc între 3 și 5 luni de la începerea procesului, atunci când nu mai există resturi vizibile iar temperatura rămâne constantă.

Cum să faci o grămadă de compost?

Pentru a realiza o grămadă de compost, este necesară construirea unui spațiu special, pe o bază de crenguțe, mulci sau pământ pentru ghivece. În acest mod se încurajează drenajul și circulația optimă a aerului. Mai departe, materialele sunt adăugate treptat și se urmează aceiași pași pentru obținerea compostului.

Cum să faci o ladă de compost cu viermi?

O variantă pentru obținerea compostului este prin intermediul viermilor. Pentru acest proces, este necesară construirea unui mediu optim pentru a asigura descompunerea corectă a materialelor și obținerea nutrienților specifici:

Alegerea unui container de dimensiuni medii, cu capac ermetic.
Realizarea gurilor de aerisire de-a lungul containerului pentru a asigura circulația aerului.
Realizarea unui sistem de drenaj, prin efectuarea unor găuri la baza containerului și amplasarea unei tăvițe speciale pentru scurgere.
Realizarea unei baze din ziare și carton mărunțite, umezite în apă.
Adăugarea viermilor și a materialelor organice.

Știința din spatele compostului

Compostarea reprezintă transformarea materialului organic într-un material asemănător cu humusul. Acest proces este unul aerob, adică este realizat în prezența oxigenului, fiind efectuat de microorganismele din sol precum bacteriile, fungii sau alte organisme. În acest mod, se realizează o gestionare eficientă a deșeurilor și poate fi utilizat pentru obținerea resurselor regenerabile de energie, precum biogazul. Procesul de obținere a compostului are o eficiență crescută atunci când toate condițiile de mediu sunt îndeplinite:

Oxigenul: acest proces se realizează în prezența oxigenului, necesar în procesul de descompunere și fermentare. Lipsa acestuia determină un proces de compostare mai lent.
Temperatura: compostarea este eficientă atunci când temperatura variază între 30 și 90 de grade Celsius, astfel că monitorizarea constantă este necesară.
Umezeala: apa reprezintă mediul optim pentru reacțiile chimice, transportul nutrienților și al microorganismelor. Monitorizarea umezelii este necesară pentru a asigura un nivel optim, între 40 și 60%.
Nutrienți: nutrienții necesari pentru efectuarea acestui proces sunt carbonul, nitrogenul, fosforul și potasiul. Monitorizarea acestora este necesară pentru a asigura o concentrație optimă, preferându-se o proporție de până la 30:1 de carbon și nitrogen.

Ce trebuie făcut și evitat în compostare

Compostarea este un proces determinat de mai mulți factori externi. Există o serie de pași care trebuie urmați sau evitați pentru a asigura o producție eficientă.

Lucruri de făcut

Utilizarea pământului organic: la începutul procesului de compostare se recomandă utilizarea pământului în detrimentul plasticului, pentru a promova dezvoltarea microorganismelor.
Asigurarea circulației optime a aerului: aerisirea și circularea aerului sunt necesare pentru efectuarea procesului de compostare.
Diversificarea materialelor: pentru a obține un material cât mai bogat în nutrienți, se recomandă utilizarea materialelor organice diverse.

Lucruri de evitat

Neacoperirea suprafeței sau recipientului de compostat: prea mult oxigen poate limita și afecta procesul de fermentare.
Adăugarea anumitor materiale: deși diversificarea este benefică, există anumite materiale precum carne, ulei de gătit, pește, oase, ouă sau lactate care afectează procesul de compostare.
Udarea sau uscarea excesivă: compostul are nevoie de o cantitate optimă de apă pentru a fi realizat, de aceea se recomandă verificarea constantă a nivelului de umiditate.

Depanarea în compostare

În procesul de compostare există o serie de probleme comune care pot apărea. Iată care sunt și cum trebuie soluționate:

Mirosul neplăcut: este determinat de aerisirea necorespunzătoare sau de un nivel crescut al umidității. În acest caz, se recomandă amestecarea compoziției și adăugarea unor materiale uscate precum hârtie sau paie.
Descompunere lentă: poate fi cauzată de lipsa azotului sau de adăugarea unor materiale necorespunzătoare. Se recomandă realizarea unei proporții optime de materiale verzi și maro pentru soluționarea problemei.
Apariția dăunătorilor: în acest caz este recomandată amestecarea compoziției și adăugarea unui strat de materiale maro, bogate în carbon.

Vermicompostarea: utilizarea viermilor în compostare

Vermicompostarea este o modalitate de obținere a compostului prin intermediul viermilor și râmelor, utilizată în agricultura sustenabilă. Acest proces presupune mai multe etape, precum:

Selectarea terenului și pregătirea acestuia: terenul trebuie să fie puțin înclinat, cu o putere mare de drenare.
Pregătirea sectoarelor și a șanțurilor: pentru eficientizarea procesului, este necesară realizarea unor sectoare cu o dimensiune de 1 metru lățime și 50 metri lungime, precum și a șanțurilor cu o adâncime de 0,5 metri.
Pregătirea substratului: substratul este important pentru a asigura un proces optim de compostare. Cel mai frecvent utilizat este gunoiul de grajd și care deține un conținut de celuloză de aproximativ 30%, realizat din paie, carton sau hârtie.
Plasarea râmelor: înainte de amplasarea râmelor se recomandă efectuarea unui test cu 50 de râme pentru a determina calitatea substratului. În cazul în care se constantă că existe râme care au murit, înseamnă că substratul nu este propice și se recomandă modificarea acestuia. Dacă testul a fost favorabil, râmele se amplasează dimineața, pentru a se putea retrage în substrat din cauza luminii.
Hrănirea râmelor: râmele trebuie hrănite o dată la 2 săptămâni pentru a asigura obținerea unei cantități optime de compost.

Vermicompostarea durează aproximativ 6 luni, dacă condițiile de mediu sunt potrivite iar concentrația de nutrienți este optimă.

Ceai de compost: un lichid bogat în nutrienți pentru plante

Ceaiul de compost este un element important, obținut în urma scurgerii excesului de apă din compost. Acesta reprezintă o resursă bogată în nutrienți, fiind utilizată pentru stropirea plantelor și îmbunătățirea calității solului. Ceaiul de compost are beneficii precum:

Îmbunătățirea rezistenței la boli și dăunători;
Creșterea rezistenței plantelor la schimbările climatice;
Promovarea microorganismelor în sol;
Depunerea nutrienților necesari solului pentru o producție eficientă.

Cum se pregătește compostul