Viticultura din România datează din timpuri străvechi și este rezultatul comun al unui mix de culturi care și-au lăsat amprenta asupra țării noastre, inclusiv cea grecească, romană și otomană. Toate acestea au contribuit la diversificarea soiurilor de viță de vie și a tipurilor de vin produse în prezent la noi. Cultivarea și rafinarea vinului, introducerea soiurilor internaționale, dar și tehnicile moderne de vinificație și-au adus un aport semnificativ în poziția privilegiată pe care o ocupă România pe harta viticulturii în Europa și nu numai.
Pe lângă vinurile roșii, albe sau rose comercializate deopotrivă la noi, dar și peste hotare, podgoriile românești de viță de vie ne oferă materia primă și pentru altfel de produse, non-alcoolice, cum sunt dulceața sau compotul de struguri. Mai mult decât atât, viticultura reprezintă o parte importantă și din turismul românesc, ce se axează pe promovarea degustărilor de vinuri și vizite la crame, atrăgând astfel turiști din întreaga lume.
Regiunile viticole ale României
Pentru a ne crea o imagine de ansamblu asupra zonelor cu cel mai mare potențial viticol din țara noastră, în cele ce urmează le vom aminti pe cele mai cunoscute dintre ele, alături de specificul fiecăreia:
- Regiunea viticolă Dealu Mare, ce se află între Muntenia și Transilvania, este renumită pentru vinurile sale roșii, în special soiul Fetească Neagră;
- Regiunea viticolă Transilvania este una dintre zonele cele mai favorabile viticulturii, fiind cunoscută atât pentru vinurile albe, cât și pentru cele roșii, cele mai apreciate din zonă fiind soiurile Fetească Regală și Sauvignon Blanc;
- Regiunea viticolă Moldova este locul în care se află unele dintre cele mai vechi crame cu tradiție din România, unde se cultivă soiuri autohtone și internaționale, inclusiv Grasa de Cotnari și Merlot;
- Regiunea viticolă Dobrogea se bucură de un climat mediteranean care favorizează o fructificație aromată, zona fiind recunoscută pentru vinurile albe, în special cele din soiuri precum Fetească Albă și Chardonnay.
Tipuri de struguri cultivați în podgoriile românești
Indiferent de cât de generos sau de redus ar fi terenul pe care îl lucrăm, o diversitate cât mai mare a soiurilor reprezintă un as în mâneca oricărui agricultor, inclusiv când vine vorba de cultivarea viței de vie. Partea bună e că în România condițiile de mediu creează un climat propice atât pentru soiuri autohtone, cât și pentru cele alohtone sau de specialitate, acestea adaptându-se în majoritatea podgoriilor românești de viță de vie. Așadar, fie că ești viticultor și producător de vin, iată care sunt cele mai comune soiuri din țara noastră:
Soiuri autohtone:
- Fetească Neagră - unul dintre cele mai apreciate soiuri roșii;
- Fetească Regală - printre cele mai aromate vinuri albe, cu note fructate și florale;
- Grasă de Cotnari - unul dintre cele mai apreciate soiuri tradiționale dulci.
Soiuri internaționale:
- Chardonnay - popular și ușor adaptabil la condițiile climatice;
- Sauvignon Blanc - cunoscut pentru notele intens aromate;
- Merlot - un soi roșu care a câștigat popularitate pentru aromele intense de fructe negre.
Soiuri de specialitate:
- Băbească Neagră - oferă o aciditate plăcută și o aromă distinctă;
- Tămâioasă Românească - soi recunoscut pentru aromele intense de flori și miere în vinurile albe dulci sau demiseci.
După cum bine știm, România dispune de o diversitate climatică cu influențe continentale în regiunea centrală și estică, dar și mediteraneene în sud și sud-vest, ceea ce asigură un rod bogat, dar conferă și caracteristici unice vinurilor românești. Tocmai pentru că vița de vie este una dintre culturile ușor adaptabile la schimbările climatice, recolta ar trebui fructificată la capacitate maximă.
Tehnici de vinificare
Popularitatea și autenticitatea pe care le-a câștigat vinul românesc se datorează soiurilor calitative cultivate și altoite în podgoriile românești de viță de vie, dar și modalităților prin care acestea sunt transformate în produs finit. Printre cele mai comune tehnici de vinificare care sunt transmise din generație în generație în spațiul românesc, se numără:
Fermentarea naturală: Procesul se desfășoară adesea în cuve de lemn, care influențează aromele și texturile vinului, conferindu-i acestuia și o culoare distinctivă;
Presarea manuală: Tradiția de a presa strugurii manual, utilizând prese din lemn, garantează un control mai bun asupra întregului proces și a calității sucului extras;
Păstrarea vinului în damigene sau butoaie de lemn: Dimensiunea și tipul vasului influențează semnificativ aroma, iar învechirea în butoaie de stejar îmbunătățește structura vinului și îi adaugă note de mirodenii și vanilie. În unele zone, destul de restrânse, se păstrează în vase de ceramică sau amfore.
Pe lângă etapele de plantare și condițiile pe care trebuie să i le asigurăm pentru un potențial maxim de fructificare, la fel de important este să cunoaștem metodele de altoire și să aplicăm în consecință cele mai potrivite tehnici de tăiere a viței de vie. În aceeași măsură, un aspect esențial pe care nu trebuie să îl trecem cu vederea este legat de identificarea simptomelor și tratarea bolilor cu care se poate confrunta o astfel de cultură, prevenind astfel compromiterea producției.
Nu în ultimul rând, producerea unor soiuri noi și adoptarea unor practici moderne, ecologice și sustenabile contribuie la îmbunătățirea calității și diversității vinurilor rezultate din strugurii românești. De altfel, alinierea la cerințele pieței și crearea de vinuri premium ar trebui să se regăsească pe lista de acțiuni a oricărui agricultor implicat în acest sector.
Sperăm că prin micul nostru ghid despre podgoriile românești de viță de vie am reușit să răspundem tuturor curiozităților tale, iar acum ești gata să pui în aplicare cele mai bune tactici pentru o producție pe măsura efortului și a resurselor investite!
