Cultivarea Grâului în România

Grâul reprezintă una dintre cele mai consumate cereale la nivel global, cu rol important în asigurarea unei diete sănătoase a indivizilor. Mai mult de atât, România se remarcă la nivel european cu producția prosperă a acestei cereale, aflându-se în topul celor mai mari exportatori din Uniunea Europeană. În acest articol vom afla mai multe despre grâu și modalitățile de cultivare a acestuia pentru asigurarea unei recolte productive. 

România și istoria cultivării grâului

Grâul reprezintă una dintre cele mai cultivate cereale în România, în 2023 recoltându-se 2,3 milioane de hectare de grâu, secară și triticale. Dintre acestea, grâul are o istorie îndelungată în România, țara fiind recunoscută la nivel internațional pentru producția sa. 

De-a lungul istoriei sale în România, grâul a jucat un rol semnificativ în alimentație și economie, exporturile consolidând poziția României drept unul dintre principalii exportatori de grâu din Uniunea Europeană.

Varietățile și speciile de grâu crescute în România

Grâul este o cereală întâlnită într-o varietate de soiuri, fiecare adaptată la condiții specifice de climă și sol, satisfăcând astfel cerințele agricole din diferitele zone ale țării. Printre cele mai întâlnite soiuri de grâu la nivel internațional se numără grâul comun și durum, grâul dur, negru sau arnăut, în România există o serie de variații, definite în catalogul oficial al soiurilor de plante din România din anul 2023:

• Apache - un soi de grâu de talie medie, cu rezistență și adaptabilitate crescută la condițiile de mediu și boli;
• Anapurna - un soi de talie medie, cu o rezistență crescută la boli și toleranță crescută la cădere și iernare;
• Dropia - un soi de talie scurtă, propice pentru irigat și neirigat, ce se remarcă prin rezistența crescută la iernare, secetă și arșiță, cu o adaptabilitate bună la condițiile de mediu din România;
• Glosa - un soi de toamnă, de talie medie, propice pentru sudul țării;
• Otilia - un soi cu lungime medie, ușor de recunoscut după spicul alb, utilizat în special în panificație, având un conținut superior de proteine și gluten;
• Python - un soi semi timpuriu, potrivit culturii de primăvară;
• Izvor - un soi de talie mare, cu o rezistență sporită la secetă, potrivit pentru recoltă în majoritatea țării, având proprietăți optime pentru panificație. 

Perioada de plantare a grâului în România

În momentul alegerii soiului pentru cultivare, fermierii trebuie să aibă în vedere:

• specificațiile climei;
• particularitățile solului;
• etapele creșterii grâului.

Astfel, există diferite soiuri de grâu, cu o perioadă diferită de recoltare: 

• Timpuriu;
• Semi timpuriu;
• Semi tardiv;
• Tardiv.

În funcție de soiul ales, perioada de plantare poate să difere. Anual, semănatul are loc toamna, atunci când temperatura scade la 13 grade Celsius: 

• Până la 25 septembrie; pentru zonele montane;
• 25 septembrie - 15 octombrie: pentru câmpiile din sudul și vestul țării și câmpia Transilvaniei;
• 15 octombrie - 1 octombrie: pentru zonele colinare:

Plantarea și pregătirea solului pentru grâu în România

Grâul este una dintre plantele care are nevoie de pregătire suplimentară pentru a asigura creșterea optimă și obținerea unei recolte productive. Cereala trebuie semănată pe o suprafață: 

• afânată;
• curată;
• bogată în nitrați;
• la o adâncime de aproximativ 20 cm.

Din acest motiv, este necesar să se realizeze o pregătire corespunzătoare a solului, având în vedere și planta premergătoare grâului. 

În cazul în care grâul este plantat după plante cu recoltare timpurie, solul trebuie să fie arat la o adâncime de 20 cm în cazul în care această operațiune se realizează imediat după recoltare. Specialiștii indică faptul că, cu cât acest proces este realizat mai târziu, cu atât se va pierde din sol o cantitate mai mare de apă, afectând producția totală.

Aratul în perioada verii este deosebit de important întrucât promovează penetrarea apei în sol și menținerea acesteia la un nivel optim pe toată perioada de vegetație, îmbogățind astfel solul în nitrați. Este important ca această arătură să fie menținută, iar solul să fie întotdeauna curățat de buruieni până la semănatul grâului. Înainte de semănare, se recomandă prelucrarea solului prin intermediul cultivatoarelor pentru cultivație totală, care asigură condițiile optime ale solului pentru germinare. În cazul în care acest pas nu este efectuat corespunzător, există posibilitatea ca solul să formeze prea devreme crustă, care reprezintă patul germinativ.

În cazul semănării după plantele cu recoltare târzie, este necesară pregătirea solului prin ararea la o adâncime mai redusă, urmată apoi de discuirea perpendiculară care înlătură resturile de tulpini și rădăcini existente în sol.

Întrucât în ultimii ani toamnele au fost mai secetoase, determinând uscarea pământului, se recomandă discuirea suprafeței de cultivat până la o adâncime de aproximativ 10 cm. Acest proces stimulează pătrunderea în sol a îngrășămintelor minerale, promovând dezvoltarea propice a grâului, indiferent de condițiile climatice. 

O nouă metodă de semănare a grâului este studiată în prezent. Aceasta presupune semănarea cerealei într-un teren asupra căruia nu au fost efectuate niciun fel de operațiuni. Această metodă presupune utilizarea unui aparat special pentru însămânțare și a erbicidelor, fiind  o alternativă mai eficientă din punct de vedere financiar.

Îngrijirea și creșterea grâului în România

Pentru asigurarea unei producții eficiente, este necesară fertilizarea solului pentru a asigura o cantitate optimă de substanțe nutritive, benefice dezvoltării cerealei. Fertilizarea se realizează diferit, în funcție de perioada de semănare. 

• Pentru grâul de toamnă:

Fertilizarea solului este necesară pentru a asigura o cantitate optimă de nutrienți în sol, în perioadele reci. Printre cele mai utilizate îngrășăminte se numără cele minerale, bogate în azot și fosfor, în special în zonele umede. Drept îngrășăminte naturale, pentru adoptarea unor practici agricole sustenabile, pot fi utilizate mustul de gunoi sau gunoiul semifermentat de grajd, utilizate în special pe solurile erodate sau argiloase.

• Pentru grâul de primăvară:

Fertilizarea trebuie efectuată timpuriu, atunci când solul nu deține multe elemente solubile. Acest proces este realizat în etape, ținând cont de nevoile specifice ale plantelor, tipul de sol și climă. Drept principalele îngrășăminte se utilizează azotul și ureea, sprijinind dezvoltarea plantelor și creșterea rezistenței față de dăunători.

Boli și dăunători ai grâului în România

Există o multitudine de boli care pot afecta producția de grâu, printre acestea numărându-se: 

• Făinarea: o micoză apărută mai ales primăvara, ușor de recunoscut după petele albe apărute pe tulpini și frunze. Această boală poate apărea ca urmare a existenței unei cantități prea mari de azot în sol sau densitatea mare la semănat.
• Rugina galbenă: recunoscută după pustule portocalii sub formă dreptunghiulară, ducând la uscarea pantelor.
• Rugina brună a grâului: recunoscută după formațiunile circulare de culoare ruginie și neagră, care determină uscarea frunzelor.
• Rugina neagră a grâului: se manifestă prin formarea unor formațiuni pe toată suprafața plantei.
• Mozaicul dungat al grâului: se manifestează după răsărire, ușor de recunoscut după apariția unor dungi de culoare verde deschis sau gălbui, în special pe frunze.

De asemenea, grâul trebuie protejat împotriva dăunătorilor precum: 

• Tripsul grâului: acestea se hrănesc cu seva plantelor, ducând la albirea spicelor și la deteriorarea plantei.
• Nematodul grâului: atacă plantele de talie mică, transformând frunzele într-o culoare verde închisă și boabele într-o culoare brun-negricoasă.
• Viespea grâului: atacă paiele, determinând dezvoltarea deficitară a spicelor.

Recoltarea și practicile de depozitare a grâului

Grâul poate fi recoltat în momentul în care ajunge la maturitate, când boabele au o umiditate între 14-15%, și se încheie atunci când umiditatea scade sub 13%. Această perioadă poate dura între 5 și 8 zile, în funcție de condițiile de mediu. 

Recoltarea grâului se realizarea prin intermediul combinelor universale autopropulsate, ajutând la minimizarea pierderilor. Pentru efectuarea acestui proces, culturile trebuie să fie uniforme și să nu prezinte buruieni. Mai departe, se realizează curățarea boabelor, dezinsecție și deratizare, pentru a evita apariția dăunătorilor. Depozitarea grâului trebuie efectuată conform prevederilor legale, în spații aerisite, fără impurități, cu o umiditate optimă pentru a evita uscarea boabelor. 

Cultivarea durabilă a grâului în România

Ca urmare a creșterii preocupărilor la nivel internațional privind impactul asupra mediului și asigurarea unei agriculturi sustenabile, cultivarea durabilă a devenit o prioritate pentru agricultorii și instituțiile din România. Astfel, practici precum rotirea culturilor, gestionarea eficientă a apei și implementarea tehnologiilor moderne au devenit elemente cheie în procesul de cultivare. În acest mod, agricultorii contribuie la conservarea resurselor naturale și la creșterea rezilienței împotriva schimbărilor climatice.